➤ Urgente pediatrie Bucuresti – unde mergem ?

În timp ce se juca cu 2 fetițe de ziua ei, Ana a suferit un accident. O fetiță a vrut să se închidă în camera Anei, Ana nu a fost de acord și a încercat să țină ușa. Mâna i-a alunecat între balamale și s-a prins acolo. Fetița a trântit și împins ușa, iar 3 dintre degetele Anei au fost strivite între balamale. Am intervenit în câteva secunde, dar faptul a fost consumat.

Primele acțiuni pe care le-am făcut a fost să îi pun mâna sub un jet de apă rece, să o dau cu baneocin pudră, să îi țin mâna sus și să aplic comprese sterile pentru a opri sângerarea. Degetele îi sângerau iar ea pur și simplu urla de durere. Am încercat să îi pun gheață, să o calmez oricum, dar plânsetele ei se întețeau. Așa că am tăiat tortul (altfel ar fi plâns și din cauza asta) și Ana a plecat de urgență la Spitalul Grigore Alexandrescu. Noi avem abonamente la o rețea privată de sănătate, dar pentru astfel de cazuri nu au personalul medical necesar.

Unitatea de primiri urgențe

• În unitatea de primiri urgențe am fost preluați de o asistentă la 2 minute după sosire iar așteptarea s-a făcut în aer liber. Asistenta a completat formularul COVID-19, noi am răspuns la întrebări și am semnat după ce am primit o mănușă chirurgicală.
• Următorul pas a fost cel de triere, am fost întrebați ce s-a întâmplat, cum se simte Ana, i-au distras atenția prin diverse moduri și s-au purtat tot timpul foarte frumos cu ea.
• Primul doctor ne-a trimis să facem o radiografie. Am fost însoțiți de o asistentă și în 20 de minute am avut radiografia. Degetele nu erau rupte dar a recomandat să mergem și la ortopedie fiindcă este posibil să fie fisurate.
• Între timp, al doilea doctor de la chirurgie plastică i-a promis un spray de zâne (anestezic) si un pansament special pentru mână. I-a pansat mâna și a spus că unghiile nu sunt afectate și își va reveni foarte repede, nu a fost nevoie de anestezie. Am primit o rețetă și indicații cum să-i schimbăm pansamentul.
• Înainte să plecăm din UPU Grigore Alexandrescu, Ana a spus că este dezamăgită fiindcă nu a mai primit spray de zâne pe mâna lovită (anestezie). “Promisiunea este promisiune” a spus primul doctor. În urma ‘plangerii’ a primit drept consolare o insignă și o diplomă pentru ‘Cea mai curajoasă fetiță’.
• La ieșirea din UPU am primit o fișă, numită ‘Raport medical’, care avea un cod unic. Am mers la ortopedie, acolo într-un terminal am introdus codul și a apărut numele Anei cu scris verde pe un monitor, deasupra ușii unde urma să fie consultată. Numele devine roșu când este rândul tău.
• Acolo medicul avea deja radiografia în format digital, a confirmat fisura și am mers cu el la sala de ghips. I-a pus un ghips foarte subțire, mi-a explicat cum se dă jos pentru schimbarea bandajelor și apoi ne-a programat într-o săptămână pentru alt control și radiografie.

• 

• 

Control la ortopedie

• La o săptămână am revenit pentru control și am mers la ortopedie cu fișa primită în urma primei vizite. Aici formularul COVID-19 se face folosind un terminal, este printat și apoi semnat.
• O asistentă este mereu acolo pentru ajutor și pentru a face trierea în funcție de formulare, cazurile suspecte de COVID-19 sunt tratate în altă zonă.
• Am introdus codul din fișă în alt terminal și i-a apărut numele deasupra ușii unde urma să intrăm. Am refăcut radiografia și fisura s-a reconfirmat, vom schimba ghipsul cu o orteză de deget pe care o va mai purta încă 2 săptămâni.
• Am stat mai puțin de 60 min, timp în care am dat ghipsul jos, am refăcut radiografia, a fost interpretată și a fost iarăși pansată mâna.

Urgente pediatrie – puncte forte din Grigore Alexandrescu

• Atitudinea personalului medical: toți s-au purtat exemplar și au fost foarte amabili cu ea. Au reușit să-i distragă atenția de la durere, să-i stârnească curiozitatea și să o facă să plece cu zâmbetul pe buze.
• Nu știu dacă au renovat de curând, dar totul este impecabil: mobilier, pereți, uși etc.
• Digitalizare cum nu am văzut nici în mediul privat (la Medicover mă plimbam cu fișele copilului fiindcă nu toți doctorii pot vedea istoricul). În momentul în care am intrat în UPU ni s-a generat o fișa medicală. Din acest moment ești trimis de doctor la altă specialitate folosind calculatorul iar numele pacientului apare pe un monitor deasupra ușii unde urmează să intri. Când ne-am întors la control, peste 7 zile, am introdus codul din fișă într-un terminal și asta a fost tot. Nu trebuie să întrebi care este coada, cine-i ultimul la rând, oare cine are prioritate în funcție de gravitate etc. Totul este civilizat, sistemul informatic decide.
• Timpul petrecut acolo a fost foarte mic, cel puțin după așteptările mele bazate pe experientele anterioare.
• Toate datele sunt disponibile în sistem, nu trebuie să povestești de 10 ori ce s-a întâmplat, să plimbi diverse foi sau radiografii cu tine.

“Bine că a fost DOAR atât, putea fi mai rău.” Am auzit replica asta săptămâna trecută de m-am plictisit. Mi-aș fi dorit să nu se fi întâmplat NIMIC, mi-aș fi dorit ca Ana să nu sufere DELOC. Dar așa a fost să fie. Pe final de an am redescoperit un spital de stat care ne-a surprins extrem de plăcut, iar eu mi-am întărit concluzia că, copiii trebuie supravegheați. Chiar dacă sunt mai mari. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost dacă fetele ar fi fost singure pe undeva și nimeni nu ar fi deschis ușa aia să îi elibereze mâna Anei (ea nu putea singură, era paralizată de durere). Deci hai să ne mai uităm la copii din când în când sa vedem ce jocuri se mai joacă.

Copiii voștri au avut vreun accident până acum? Dacă da, unde ați fost? Sincer, în acele momente a trebuit să decidem destul de repede unde să mergem. Așa că mai bine ne documentăm din timp.