Nu ma suna tu, ca te sun eu. Prieteniile dupa bebe

Fiecare persoana are prioritatile sale. Unele persoane sunt concentrate pe cariera, altele tocmai si-au gasit jumatatea, unele vor sa isi dezvolte pasiunile, iar eu am facut un copil. Ei bine, daca la inceput toti prietenii si in special prietenele erau foarte incantati de bebe, pe masura ce trece timpul vizitele si invitatiile in oras au inceput sa se rareasca.

Anumite prietene nu inteleg de ce ma supar cand amana iesirea in oras cu fix 30 de minute inainte. Cand eu sunt deja imbracata, aranjata si plecata de acasa.
Pai sa explic putin logistica situatiei:

• Daca vreau sa ies doar cu fetele, trebuie sa las bebelusul cu cineva. Cum sunt doar eu si sotul, acel cineva este sotul. Deci trebuie sa vedem in ce seara nu merge el la dentist, nu trebuie sa stea mai mult la munca, nu vrea sa iasa si el in oras etc. si sa comparam cu zilele mele libere. Bun. Am gasit o zi.
• Daca las bebelusul mai multe ore, trebuie sa ii las si mancarea pregatita. Eventual si scutece, haine etc. Am facut si asta.
• Abia acum ma pot ocupa de mine. Trebuie sa astept sa adoarma bebe pentru a putea sa imi fac un minim de pregatiri: dus, un machiaj cat de cat, parul si altele. Uneori este de treaba si doarme, alteori pur si simplu trebuie sa fac totul printre picaturi. Imi dau cu crema pe fata, ne jucam putin cu niste cuburi, folosesc putin creion de ochi, mai citim o poveste. Si tot asa.

Cred ca nu are rost sa insist ca iesirile sunt o data pe saptamana in cel mai bun caz. Deci pot iesi si o data pe luna cu fetele la un suc. Sa luam cazul rau. Daca iesirea mea cu tine, era singura iesire ca fetele din luna respectiva, intelegi de ce m-am suparat? Inteleg ca fiecarei persoane ii apar diverse urgente. Dar este destul de dezamagitor cand amani. 🙁 Psihicul meu avea nevoie mare de iesirea aia “intre fete”.

Mai sunt si prietenii care zic ca trec pe la mine de cand s-a nascut bebelusul. Si nu au trecut nici acum, la luni bune dupa nastere. Pana la urma nu ne obliga nimeni sa fim prieteni. Daca avem pasiuni in comun, credem in aceleasi lucruri sau ne leaga ceva, super. Daca nu, asta este. Pur si simplu, nu imi incurca programul. Nu imi zice ca vii in vizita si cand vad ca nu apari si te sun sa imi zici ca nu mai vii. Si imi mai trantesti si o de-aia ca oricum eram acasa. Pai eram, dar inainte sa vii tu, am facut putina curatenie, am cumparat ceva sa te servesc, am  aranajat frumos bebelusul. Poate imi consumam energia pe altceva.

Daca o prietena adevarata este prea ocupata sa imi acorde atentia sa, pot pune relatia noastra pe pauza. Nu imi mai consum energia gandindu-ma la ea. Cand va considera de cuviinta, ma va cauta. Daca nu ma cauta, nu are rost sa tin doar eu aprinsa flacara prieteniei.

Adevarata prietenie presupune sa putem sa reluam o conversatie de acum cinci luni fix de unde am lasat-o. Chiar daca stam in diverse colturi ale lumii. 🙂  Deci…

Dragi prietene, daca am un bebe asta nu inseamna ca e adio viata sociala. Pur si simplu lucrurile se schimba putin. Iar noi trebuie sa ne adaptam. Ma mai puteti suna din cand in cand sa vedeti ce fac. Nu merge scuza ca nu sun ca daca deranjez, sau daca doarme bebe? Atunci da-mi un mesaj. Cu atatea mijloace de comunicare moderne imi este greu de crezut ca nu ai cum.

Este normal sa ne indreptam spre oameni cu aceleasi interese ca si noi. E normal sa apara noi prietenii intre mamici. Sau sa petreci mai mult timp cu o mamica pentru ca aveti foarte multe de impartasit. Se cern si prieteniile vechi. Cine e acolo sa ramana, va ramane. Cine nu, poate nu a fost sa fie. 🙂

Odata ce inaintezi in varsta, cred ca este mai greu sa iti faci prieteni. Nici nu mai ai timpul necesar de alocat pentru asta. Dar, cu putin noroc, poti intalni o persoana care sa rezoneze cu tine si cu personalitatea ta.

Sursa foto: Pixabay.com