Metoda bilețelelor

Sunt zile în care am foarte multe treburi de făcut și nu știu cu ce să încep. Normal că aș începe cu ce îmi place mai mult, dar lucrurile neplăcute tind să fie amânate la nesfârșit. Adică știu că am dulapuri în casă pe care nu le-am mai deschis de un an, dar parcă nici nu aș avea chef să văd ce mai este prin ele.

De câteva luni, apelez la metoda bilețelelor și pentru mine funcționează. Scriu pe bilețele ce planuri am pentru o săptămână sau pentru o lună și extrag un bilețel. De fapt, o rog pe fetița mea să extragă pentru că este foarte încântată să facă asta. Am grijă să scriu activitățile care trebuie făcute deși nu am chef neapărat de ele, cum ar fi spălatul draperiilor, curat în dulapul din balcon, dar și activități care îmi fac plăcere și abia aștept să îmi pice bilețelul respectiv: citit o oră, relaxat la un film, scris un articol.

Încerc să pun activități din diferite categorii din viața mea: curățenie aprofundată(că de făcut curat trebuie făcut oricum), gătit ceva nou, îngrijire personală, activități noi de petrecut cu cea mică(oricum ne jucăm zilnic) etc.

Cum timpul este limitat la seara după ce adoarme copilul și în weekend la fel când doarme copilul, încer să îmi planific un număr rezonabil de activități. Desigur că sunt și activități care pot fi făcute împreună, dar pe unele prefer să le fac singură. De exemplu, să scriu acest articol.

Lucrurile cu adevărat importante, care nu necesită amânare, le fac. Restul, le trec pe bilețele și las destinul să aleagă ordinea lor. O regulă importantă este să nu sari peste un bilețel. Dacă mi-a picat că trebuie să spăl geamurile, atunci spăl geamurile. De asemenea, nu extrag mai multe bilețele o dată. Extrag unul și după ce finalizez “acțiunea”, trec la următorul.

Am grijă să păstrez o proporție de 50/50 între activitățile relaxante și cele solicitante. Chiar dacă îmi pică mai multe activități neplăcute la rând, pot pica și activități plăcute.

Nu este o mare descoperire, dar este un mod mai amuzant de a-mi organiza treburile, de a-mi găsi și timp pentru mine și de a le face pe toate, fără să le amân la nesfârșit.